Navigam in ape tulburi

Se lăuda actualul preşedinte al României, domnul Traian Băsescu, că trebuie să ne îmbarcăm cu toţii pe aceeaşi corabie pe care să o conducă dumnealui în aşa fel încât să putem ieşi la mal teferi şi plini de speranţe. Dar cine să mai poată crede tot ce promit actualii politicieni, fie el Băsescu sau Geoană ? Cât de proşti ne cred ei pe noi, oamenii de rând, care până la urmă n-o să avem incotro şi va trebui să-l votăm pe careva.
Navigăm în ape tulburi, suntem îmbâxiţi cu promisiuni mincinoase, asistăm la tot felul de scene mai mult sau mai puţin comice al căror protagonişti sunt chiar cei doi candidaţi la şefia statului. Marea majoritate a oamenilor sunt derutaţi şi nu mai ştiu ce să mai creadă. În fiecare zi mai apare câte o ştire senzaţională despre unul sau altul, scoasă de la naftalină de te miri cine, iar noi , aflaţi la mijloc, trebuie să judecăm fiecare în felul nostru şi să-i dăm sau nu crezare.
Privim la televizor şi încercăm să dăm crezare celor ce participă la tot felul de dezbateri legate de viaţa şi activitatea domnilor Geoană şi Băsescu. Este destul de limpede că fiecare dintre cei invitaţi au părerile împărţite în funcţie de cel pe care îl reprezintă. Dar adevărul unde este ? Cine oare îl deţine şi nu-i dă drumul ? Păi, ca de obicei, nu-l vom afla niciodată. Şi atunci, dacă de acolo de sus suntem minţiţi, înşelaţi, manevraţi şi păcăliţi, se pune pe drept întrebarea : Noi cu cine votăm ?
Desigur, va vota fiecare cu cine va crede de cuviinţă. Avem două opţiuni . După ce România a fost împărţită în 12 ,, tărişoare", acum este divizată în 2 (două) ! Mai sunt câteva zile şi o vom reîntregi. Oricum, indiferent care va fi cârmaciul ales de către noi , vom continua să plutim în ape tulburi căutând cu disperare o cale de ieşire la mal. Să dea bunul Dumnezeu să putem rezista în continuare şi să nu ne scufundăm cu cârmaci cu tot.

INVIEREA

Tot ceea ce este viu înseamnă viaţă . Şi ce poate simboliza mai bine începutul unei noi vieţi decât Învierea Domnului Iisus Hristos ? Cu siguranţă, nimic. Poate că nu este deloc întâmplător ca Învierea Domnului să aibă loc în fiecare Primăvară, anotimp al începutului de an, al începutului de viaţă nouă.
Culoarea roşie a oului nu poate fi decât simbolul sângelui ce va curge prin venele fiinţei ce urmează a se naşte, iar albul florilor de cireş, puritatea fructelor de mai târziu. Toate la un loc marchează un început - naştere, înviere , viaţă ! Să ne bucurăm că ne-am născut, să încercăm să fim buni şi curaţi la suflet. Să ne iubim unii pe alţii necondiţionat şi să nu uităm că nu trăim decât o singură dată . Sănătate tuturor !